Relaxat de agonia urbana
mestec vise.
Pe sunete scurte
îmi aștern plăcerea
scurtă.
Schimbându-se ritmul trece
și plăcerea tăcută.
Pe tronul de sub mine
am început să alerg
liniștit.
Îndemnat de nesimțire
ascult realitate.
Sub înjurături muzicale
realizez ce reprezintă
boala.







4 comentarii:
Ma sperii coane... ce-i cu tine?
:))....Nimic nu e cu mine, nu e ce ar trebui să fie:P
Prieteneeeeee, credeam ca murisei!
la fel am crezut si eu
>:D<
Post a Comment
E randul tau sa spui ceva: