Niciodată...
E prea departe de departe.
tu eşti departe.
Şi palmele tale sunt departe.
Doar vocea ta e aici
cu şuviţele
şi parfumul, injectate
în retine şi în memorii.
Am un trandafir uscat
pe care aş vrea să îl primeşti.
A fost secat de atâtea priviri,
dorinţe, atingeri.
Mai e din el doar momentul.
Mai e din tine doar vântul
cu aduceri aminte,
însă fluxul cald cu sentimente
mă trezeşte respirând,
încă...respirând
aer roşu, parfum şi degete
Si erai ca soarele primăvara...






0 comentarii:
Post a Comment
E randul tau sa spui ceva: