„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

Friday, December 31, 2010

Și parcă...

Mi-am spus cândva
când eram mai în vârstă
că parcă mâine
am fost noi singuri
ținându-ne de mână.

Și înc-o noapte lungă
cu fulgi de sentimente
îngheață orice bătaie
a inimii în perete

Și uite-așa am intierit...
ținându-te de mână

fără să fiu grăbit

iar în timp ce-n vis și acum mă ataci
cu valuri de frumusețe
mai iubește-mă puțin
pentru că în lacrimi nu e doar tristețe!

Asta e...așa sunt ele

Și când o vezi și o visezi
nu mai e loc de gândire
și simți cum acel val de fericire
nu mai trece pe lângă tine

Ai ajuns în sfârșit...
la cuprinsul vieții tale
acolo unde-ncep să nu mai curgă
zâmbetele amare
unde tu ești cel care numește
fiecare întâmplare
încercând să nu te mai gândești
ci doar să trăiești

într-o iubire amețitoare.

Și, da, e cea mai frumoasă
ea...
așa că nu încep acum
cu ceea ce crede lumea!

Wednesday, December 29, 2010

Iarna asta

Ninge cu lumini
în satul fără nume

Plouă cu inimi descărcate
și locuri neexplorate.
Iar apoi vii tu
cu soarele în mână

Și îți simt aroma
cum stăpânește seara

Și te strâng în brațe
și prin buze ne dăm viața

Monday, December 6, 2010

Categorie

Știi de ce ești trist?
Dar dar știi de ce ești om?
Uite-te la morții ăștia
nesimțiți și fără vină.
Oare lor ce le curge prin vene?
Gânduri? Inimi?
Nicidecum.
 
Sunt plini de nisip
și praf sălbatic.

Cu noroi în loc de creier
își văd de existența lor dogmatică
mergând înaite,
fără ocolișuri sau obstacole.
Și sunt fericiți, nenorociții...

EP

E abia 17:03.
Mai am o noapte de stat pe bancă...
un infinit artistic, așa-i?
S-a întunecat sub ochii mei
și e lumina și frig afară.
Nu vreau să-i deschid,
mă voi strica.

Văd bucăți de lumină.
A venit momentul
să mă avânt în incertitudine
Tocmai acum,
când încep țipetele,
se-aude zgâriat:

Adormi, puiule, adormi...