„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

„Timpul este suficient pentru oricine îl folosește” - Da Vinci

Bine ai venit! Sper să-ți încânt ochii și imaginația cu aceste rânduri!

Tuesday, March 31, 2009

Feeric

Iar ai aparut inconjurata de lumina alba in visul meu.Mereu ma intreb de ce tocmai ...tu?Cine stie!?!?Dar mie imi place sa te vad in fiecare seara cand inchid ochii.As vrea sa te vad asa si cu ochii deschisi, dar mai mult ca sigur este imposibil.Inocenta, nevinovata si micuta cum esti tu, DragAlasa ta imagine ma face sa imi doresc sa nu ma mai trezesc.Si chiar asa vreau, vreau sa mai apari macar o data, si atunci sa pic in prapastia somnului si sa nu ma mai satur de tine.E frumos visul acesta, dar din pacate e doar un vis si nici macar nu pot visa sa te visez cu ochii deschisi.As incerca sa urmez sfatul tau... dar pot sa astept oricat pentru ca intotdeauna va fi prea tarziu:).E dureros, ca atunci cand te sarut ma trezeste placerea tandra pe care o simt cand iti ating buzele dulci si moi si imi dau seama ca iar este noapte, iar am visat, dar de data asta mi-ai dat un sarut, poate ca un fel de compensare.Imi place cand te strang in brate si te simt aproape, dar rasuflarea ta ma trezeste iar si iar si nici in vis nu pot fi langa tine.Noapte albastra...Tu, si atat!...Nu te speria poate e doar un vis

Nothing

Asta e tot ce mi-a ramas de la tine momentan.Am mai spus si inca spun, poate deja sunt chiar stresant, dar te astept si nu pot sa spun ca o fac cu rabdare.Pentru ca nu mai pot rabda nici eu, fiecare are o limita.Iar limita mea a fost de mult stabilita de lunigle clipe de asteptare.Parca astept infinitul sa se termine.Stiu ca va veni si vremea ta, dar ma intreb cand.Daca as sti poate mi-ar fi mai usor, sau poate mai greu.Spun mai greu pentru ca poate vremea ta ar sosi mult mai tarziu decat m-as astepta eu, dar daca ar fi dupa mine mi-as imagina ca vremea iti va sosi ieri, sau alalteieri sau inainte de momentul cand s-a intamplat.Sper ca intelegi ce vreau sa spun, si nu sunt analfabet cum probabil ei cred ca sunt.Sunt asa pentru tine si pentru ceea ce esti si construiesti in jurul tau.Acum nu pot sa fac nimic.Tu taci, eu...tac, ea tace el tace.suntem supusi unei taceri de nedescris.Nimic...dar totul.Totul, dar nimic.

Friday, March 27, 2009

Vineri 13...!?!

Sunt doua saptamani intre tine si libertatea ta necesara.Nu ma pot obisnui cu ideea, dar nu am de ales, nici eu nici ea nici el.Ma intreb oare cat va mai trebui sa astept pentru a-ti putea dezvalui tot ce s-a intamplat in timp ce tu traiai cosmarul real.Cuvintele sunt de prisos, nici macar ele nu ma ajuta sa scap de stransoarea asta a mainilor raului.Nu stiu cum sa fac.De mult ori, incerc sa imi imaginez ca sunt alaturi de tine si ca trecem amandoi prin asta...si ma simt usurat, cu gandul ca nu esti singur acolo intre strainii aceia care nici macar nu te inteleg, care sunt total diferiti de tine, ca niste animale, pociti si urati.Ii detest.Toata miscarea asta a plantat adanc o ura in inima mea.Ura care creste o data cu fiecare lacrima care pica la radacina ei precum picaturile reci de ploaie.Si din pacate am invatat sa plang, sa plang foarte mult.Este inevitabil si...momentan imposibil.Vineri 13...Jocuri de noroc!!!

Monday, March 23, 2009

Vei fi aici

Inca nu imi vine sa cred, dar totusi plang.Nu esti o epava ruginita care a cazut in adancimea infinita.Stiu ca e greu, iar noi suntem aici, departe de tine si de gandurile tale care probabil sunt imprastiate in acea camera goala si intunecata.Imi aduc cu o trista placere aminte de clipele frumoase...Uneori te injuram, insa de cele mai multe ori, admiratia pentru tine urca pe cele mai inalte culmi.Te respect.Dar ma intreb, cand o sa "te trezesti" din cosmarul care iti bantuie realitatea existentei tale.Nu depinde de tine, cu siguranta, insa soarele e pe cer, acoperit de nori acum, dar nu-i nimic...va fi senin.Am facut o promisiune fata de El, dar inconstient am incalcat-o pentru un moment.Sper ca ma va ierta iar in schimbul promisiunii mele sa ni te dea inapoi...pentru ca aici iti e locul.

Wednesday, March 18, 2009

16

Si atunci te-am pierdut pentru o perioada nestiuta de timp.Nu stiam ce ma voi face, ce ne vom face.Am realizat ca prezenta ta in samburele vietii mele e esentiala, dar asta s-a intamplat acum.Inainte, nu ma puteam gandi la aceste lucruri, pentru ca...nu ma gandeam, nu vroiam sa gandesc ca se poate intampla asta.Dar nu-i nimic.Eu sunt aici.Tu esti acolo.Voi trece prin orice ca sa ajung la sursa.Sa ajung la ghimpele care ti s-a infipt in palma.Mi-ai schimbat viata din momentul vaporizarii tale.Astept momentul cand te vei transforma intr-un solid...din nou.Mereu ai fost asa, si mereu m-ai facut sa ma simt in siguranta.Nu-ti pot descrie ce e in mintea mea, pentru ca mintea mea sta mereu la tine.Da-mi-o inapoi...De fapt nu, las' asa.Timpul trece mai repede gandindu-ma la faptul ca timpul trece in favoarea ta.Te astept aici...Taci, o sa fie bine!

Tuesday, March 17, 2009

N-ai fost acolo...

De ce oare nu te privesc de la spate?!?
Nu imi dau seama ce mereu mi-ai aratat,
Tocmai acum, cand s-au adunat toate
Nenorocirea cea mai mare s-a intamplat

Ai plecat...si ai lasat-o singura-n durere
Ea plange si se-mbata, nu stie ce sa mai faca
Si-a dat seama ca in viata trebuie sa ai putere
Ea mereu te-a intrebat:"Ce s-ar intampla daca...?

Dar eu...niciodata nu te-am asculat
Si acum cu ceata-n minte privesc printre gratii
Tot ce mi-a ramas...e sufletu-mpacat
Si... anii

Monday, March 16, 2009

A Untitled

Niciodata nu am privit inainte ca sa imi dau seama ce as putea pierde, niciodata nu am privit si partea goala a paharului, niciodata nu am crezut ca va veni momentul cand se va intampla si asta.Se spune ca iti dai seama ce ai numai dupa ce il pierzi...Eh`...Eu stiam ce am si inca stiu, dar nu puteam face nimic pentru a nu-l pierde.Ceea ce facea, o facea pentru binele celor dragi, a facut asta si in momentul in care era pe muchia cutitului uns cu nevinovatie si a alunecat in chinul departarii.A alunecat,iar o data cu el aluneca si lacrimile mele pe obrazul gros.O mica inimioara bate pentru el necontenit fara sa isi dea seama pentru cine...si de ce bate, ea doar bate si acest ticait al bataii inimioarei l-a tinut in picioare.Ce pot sa fac?!?!Sa plang...?Degeaba, picaturile de furie varsate de mine nu il vor linisti, il vor intrista si il vor face sa regrete.Nu trebuie sa regrete...a avut si are un scop.Viata e o prostituata caruia trebuie sa ii dai multi bani pentru a putea merge mai departe linistit.Nu credeam si nu vroiam vreodata sa scriu aceste randuri pe care le cititi cu plictiseala, dar pentru mine e mai greu decat sa apas pe butoanele astea.Asta e realitatea in fata careia trebuie sa ma supun...si ma supun, ca nu mi-e greu sa stau in genunchi...dar ma Doare.