3.Oamenii românești
Apoi, te duci ca omu' să-ți iei linia de noapte spre casă și, fiind nou în oraș, te duci și încerci să întrebi un șofer la ce oră pleacă autobuzele. Bați la ușă politicos, îți ceri scuze că deranjezi și spui:
Eu: Îmi cer scuze că vă deranjez, îmi puteți spune, vă rog, la ce oră se pleacă.
Șoferul: „Auzi bă, da' ce mă eu sunt sclavul tău să-ți deschid ție ușa? Păi te crezi la mă-ta acasă?!?
Eu: Domnule, doar v-am întrebat la cât pleacă, nu trebuie să mă jigniți...
Șoferul: Păi s-o întrebi pe măta bă! (Am scirs mă-ta împreunat ca să sugerez cât dispreț am pentru șoferul ăla)
După acest dialog, dau să scot telefonul, să-mi notez numărul mașinii și să fac o reclamație la conducere. Văzând acestea, omul grotei scoate un sunet ca și cum o bucată din sendvișul pe care îl mânca i-a stat în gât.
Șoferul: Păi bă, dacă mă reclami, îmi iau concediu medical, și te urmăresc bă, și te prind cândva. Zice el printre sughițuri cu salam și margarină.
Adică futu-ți morții mă-tii de libidinos. Pe lângă faptul că nu se vorbește cu gura plină, stricatule, ce căcat ai tu cu mama, mă? Ce ți-a făcut ea ție?!?! Asta aș fi zis, în primă instanță. Dar dându-mi seama de gradul mare de frustrare care îl apăsa pe umerii tociți ai jachetei Puna, mi-am dat seama că i-aș face un bine dacă pur și simplu aș lăsa totul baltă și aș renunța. S-ar simți ca un învingător când ar vedea că a câștigat lupta. Ar fi mers acasă fericit, și poate și-ar fi luat copiii în brațe și nu și-ar mai fi bătut nevasta cu scaunul ud în seara aia. Atât de fericit ar fi putut fi. Bine, sunt sigur că nu s-a întâmplat așa, dar măcar eu mi-am făcut datoria de cetățean civilizat, și nu am scuipat pe parbriz și nici am folosit cuvinte obscene, jignitoare și cu trimiteri la activități sexuale la adresa lui și a fiicei lui de 19 ani.
Apoi, te duci ca omu' să-ți iei linia de noapte spre casă și, fiind nou în oraș, te duci și încerci să întrebi un șofer la ce oră pleacă autobuzele. Bați la ușă politicos, îți ceri scuze că deranjezi și spui:
Eu: Îmi cer scuze că vă deranjez, îmi puteți spune, vă rog, la ce oră se pleacă.
Șoferul: „Auzi bă, da' ce mă eu sunt sclavul tău să-ți deschid ție ușa? Păi te crezi la mă-ta acasă?!?
Eu: Domnule, doar v-am întrebat la cât pleacă, nu trebuie să mă jigniți...
Șoferul: Păi s-o întrebi pe măta bă! (Am scirs mă-ta împreunat ca să sugerez cât dispreț am pentru șoferul ăla)
După acest dialog, dau să scot telefonul, să-mi notez numărul mașinii și să fac o reclamație la conducere. Văzând acestea, omul grotei scoate un sunet ca și cum o bucată din sendvișul pe care îl mânca i-a stat în gât.
Șoferul: Păi bă, dacă mă reclami, îmi iau concediu medical, și te urmăresc bă, și te prind cândva. Zice el printre sughițuri cu salam și margarină.
Adică futu-ți morții mă-tii de libidinos. Pe lângă faptul că nu se vorbește cu gura plină, stricatule, ce căcat ai tu cu mama, mă? Ce ți-a făcut ea ție?!?! Asta aș fi zis, în primă instanță. Dar dându-mi seama de gradul mare de frustrare care îl apăsa pe umerii tociți ai jachetei Puna, mi-am dat seama că i-aș face un bine dacă pur și simplu aș lăsa totul baltă și aș renunța. S-ar simți ca un învingător când ar vedea că a câștigat lupta. Ar fi mers acasă fericit, și poate și-ar fi luat copiii în brațe și nu și-ar mai fi bătut nevasta cu scaunul ud în seara aia. Atât de fericit ar fi putut fi. Bine, sunt sigur că nu s-a întâmplat așa, dar măcar eu mi-am făcut datoria de cetățean civilizat, și nu am scuipat pe parbriz și nici am folosit cuvinte obscene, jignitoare și cu trimiteri la activități sexuale la adresa lui și a fiicei lui de 19 ani.