Agenda de observații

Bună ziua dragi blogospectatori,

Numele meu este Ră2 și vă prezint observațiile de la ora la care nu-mi pasă.

Agenda de observații este/va fi titlul sub care voi nota mici aspecte pe care le observ în anumite momente ale vieții mele. Motivul pentru care fac asta este încă secret atât pentru voi, cât și pentru mine, însă nu mă aștept să zgudui vreun univers, să schimb vreo viață, sau să las vreo tânără cetățeană însărcinată, cu mesajul acestor postări.

Am observat că,
dacă merg la culcare foarte târziu, mă trezesc foarte târziu. Știu, sunt un geniu. Poți să ieși afară dacă ai gândit asta deja. Îți pierzi timpul. Dacă mă trezesc foarte târziu, ziua începe la jumate, probabil în perioada aia când creierul meu (și al tuturor, aproximativ) e obișnuit să facă chestii productive și să aibe un flow cognitiv mai șmecher ca a lu' Axon. Automat nu se întâmplă asta, pentru că abia m-am trezit, sunt abia la linia de start. Chestia asta a dus, în cazul meu, azi, la un glitch în sistemul universului meu. Adică,

toate elementele și toți stimulii care se loveau de mine din momentul în care m-am trezit, veneau haotic, ciudat și prea rapid. În consecință, îmi creeau un disconfort, matinal în acest caz. Acum...

cu toate că eu sunt pacifist și am tot timpul ceasul care-mi indică exact ora la care nu-mi pasă, nu reușeam să ignor acea stare de vreau să bag un cuțit ruginit în tot ce mă înconjoară pentru că mă enervează, respectiv îmi era imposibil să nu fiu tot nervi și ură. Lucrurile continuare așa o perioadă scurtă, până când îmi dau seama că așa urmează să fie toată ziua dacă nu fac ceva. Spun asta pentru că timp de vreo oră și puțin, din momentul în care m-am trezit totul a mers ca atunci când pui prezervativul invers. Automat, negativismul atrăgea negativism. În mintea mea, a fost nevoie doar de o scurtă pauză în fluxul de înjurături la adresa realității și zilei de până atunci ca să realizez asta. Așa că,

m-am oprit (eram pe stradă când se întâmpla), am stat puțin nemișcat și m-am gândit puțin. Am continuat să merg și atunci am observat. Că e așa simplu să decid felul în care se întâmplă realitatea mea și că eu sunt cel care aleg cum merg lucrurile. Bine, universul mi-a trimis mici ajutoare și pentru asta îi mulțumesc că acum nu mă mai gândesc la cuțite ruginite, nervi și ură. Însă tot sper să o calce mașina pe picior pe tipa de la magazin care a țipat la mine. Cu toate astea,

acum sunt zen, pace și armonie. Și pentru că sunt așa, așa se întâmplă și  în jurul meu. Vorba frizerului...Nu mai știu care era vorba frizerului, dar știu că se potrivește aici. O să apară într-un comentariu, oricum.
Acum, să trecem la misiunea acestei postări,

Ce am observat azi? Că oamenii râd de mine și mă arată cu degetul dacă stau nemișcat pe stradă pentru 5-10 secunde. Pentru asta le mulțumesc. Nu aș fi reușit să-mi schimb ziua fără ei.

Posted in: